tow.ro

Archive for the ‘autori’ Category

Biografia Ninei Berberova

Dupa cum deja m-am referit aici Nina Berberova, Nina Berberova este o personalitate de mare insemnatate in literatura contemporana. Atmosfera cartilor ei poate fi usor definita prin simpla sintagma un spirit rus in Paris. Dupa credintele mele, Rusia este leaganul literaturii clasice. Parisul este insumarea tuturor natiilor sub pecetea exilului. Prin scrierile ei, Nina Berberova a valorificat, printr-un spirit umanist extraordinar, aceste trasaturi continentale.

Nina Berberova Nikolaevna sa nascut in 1901 in Sankt Petersburg, Rusia. Tatal ei a fost descendent armenian, iar mama de origine rusa. Daruirea pentru literatura s-a vazut inca de cand Nina Berberova era mic copil, caci, inca de pe atunci, frecventa cercuri literare. Revolutia din 1917 a dezavatajat-o, caci noul regim avea sa persecute scriitorii care nu erau de accord cu propaganda.

Persecutarea intelectualilor accelerat dupa Revolutie, iar in iunie 1922, la scurt timp dupa publicarea primului sau poerm, Nina Berberova emigrat din Rusia cu poetul Vladislav Khodasevich (1886 – 1939). Initial, cuplul sa mutat la Berlin. Pentru urmatorii trei ani, Berberova si Khodasevich au trait in patruzeci si doua camere diferite in diferite orase din Europa, inclusiv una de vara din Belfast, inainte de a se stabili la Paris in 1925 pentru urmatori douazaci si cinci de ani. Cei doi s-au despartit in 1932, dar au ramas prieteni apropiati pana la moartea lui Vladislav Khodasevich in 1939.

Lipsa sperantei, ironia, nota de cinism din multe din cartile Ninei Berberova sunt reflectii ale Parisului dintre cele doua razboaie mondiale, cand, pentru un emigrant rus, viata insemna saracie, decandenta. Insasi Nina Berberova a fost nevoita sa efectueze munca de jos, pentru o lunga perioada de timp. Chiar daca orice fel de munca, atat timp cat este cinstita, este onorabila, faptul de a efectua un lucru cu mult sub nivelul intellectual poate fi, deseori, degradant.

In 1950 Nina Berberova a emigrat in Statele Unite. Pentru urmatorii opt ani a trait in New York City, unde in timpul zilei muncea, iar noaptea invata singura engleza. Datorita dificultatii de a obtine o viza Berberova s-a casatorit cu muzicianul George Kochevitsky in 1954. Cuplul a divortat in mod oficial in 1983.

In Statele Unite, Berberova imbarcat in cariera academica. A predate rusa la Yale apoi la Princeton. Pe parcursul acestor ani i-au fost acordate diplome de onoare de la Glasboro State College (1980), Middlebury College (1983) si Universitatea Yale (1992).

In scrierile sale, Nina Berberova a fost influentata de Gogol, Dostoievski si Zoscenko.

Opera:

Romane

* Acompaniatoarea (1985)
* Lacheul si curva (1986)
* Astasev la Paris (1988)
* Trestia revoltata (1988)
* Invierea lui Mozart (1989)
* Raul negru (1989)
* Romanul de capa si lacrimi (1990)
* In memoria lui Schliemann (1991)
* Roquenval (1991)
* Cronicile din Billancourt (1992)
* Unde nu se pune problema dragostei (1993)
* Suverana (1993)
* Doamnele din Sankt-Petersburg (1993)
* Zoya Andreevna (1993)
* Cartea fericirii (1993)

Diverse

* Ceaikovski (1987)
* Istoria Boudberg Baroneasa (1988)
* Sublinierea imi apartine (1989)
* Borodin (1989)
* Caz Kravchenko (1990)
* Francmasoni rusi ai secolului XX (1990)
* Alexandru Blok si epoca sa (1991)
* Povestiri din exil (in 1991)
* Lui Nabokov si Lolita (1993)

vezi si Biografie Nina Berberova

Nina Berberova este o scriitoare de atmosfera. Cartile ei nu au nimic genial, insa sunt pline de un iz dulce-amarui, marca Berberova. Toate sunt un fel de autobiografii. Au acea calitate speciala cand, cititind una din cartile ei, fara sa stii cine e autorul, o recunosti imediat. Mai are ceva special – spiritul Parisului impletit cu cel al Rusiei.

N-as vrea sa risc sa dau in vileag vreun deznodamant, insa, citind Cartea fericirii, ii zic stupefiata unei prietene: “E de bine!” – replica la care ea raspune: “Se numeste Cartea fericirii, la ce te asteptai?!” – la cinism, sincer vorbind.

De ce e Nina Berberova indispensabila in literatura? – fiindca atunci cand vrei sa iti desprinzi complet gandurile de lumea din jur, una din cartile ei e solutia ideala.

Lolita Pille este o frustratodepresivonarcomanosemianorexico domnisoara, in mana careia a cazut ceva talent literar – ce dezastru! Pentru cartile ei ar trebui introdusa o noua categorie in literatura care sa se numeasca cam asa: “Cum sa faci o laba trista si nici macar sa nu-ti iasa”. Moralitate ieftina, intriga ieftina, sex ieftin, pana si consumul de droguri e neinteresant. Asa zice Lolita Pille ca ar arata mirobolanta viata a celor smecheri! – zau?!

Din Hell am tinut minte totusi partea in care si-o trage in fund si spune ca uite asa, draga, si-a pierdut ea ultima bucata de virginitate. Chiar puteam trai si fara informatia asta! Sau, poate, o fi citit-o pe Etxebarria si stie Lolita ce stie! Dar daca Hell este doar o scriere proasta, Bubble Gum este o scriere proasta cu reteta! Titlu interesant, accesibil, intriga, elememente surpriza, rasturnare de situatie! Cine a invatat-o, a invatat-o bine: pune multe rasturnari de situatie ca astea gadila plebea la prostie. Ca scursura are o mentalitate interesanta: dupa ce ai fraierit-o, ai rasturnat situatia si i-ai demonstrat ca nu era asa cum credea ea, hopa, are impresia ca, de fapt, ea stia ca nu e asa! A anticipat. Uite ce desteapta e ea! Colac peste pupaza, fenomenul e si mai trist fiindca nu numai crede ca deja stia, dar mai crede si ca e printre putinii cititori care stiau, adica, “uite ce tare is eu si ce imbecili is ceilalti!”. Ca sa fie placinta coapta, de remarcat titlurile in engleza(!) pe copertile unor carti scrise in original in franceza. Ca o adevarata frantuzoaica ce te respecti, Pille! Dar nu va faceti griji, si asta e o reteta, ca a dat titluri internationale – daca ati remarcat, titlurile in engleza s-au pastrat si pe copertile cu traducerile. Un fel de branding. Ultima ei carte, Crepuscule Ville, are totusi titlul in franceza, nu stiu ce-i de capataiul ei si nici nu ma intereseaza.

Concluzia? – Literatura unei boarfe de tip intelectual pentru lingerea hemoroizilor altor boarfe de tip intelectual – o candidata la un viitor premiu Nobel, eventual. Felicitari, Lolita Pille!